Consolidarea sistemelor de protecție a copiilor: identificare, direcționare și răspuns (Sumar ChildHub)

detalii

Date of publication:  18 Aug 2016 Author:  Katie Javanaud#uid:7136 Editor:  Child Protection Hub Publication type:  Newsletter / Review / Bulletin

În 2011 UNICEF și UE au încheiat un nou parteneriat pentru a desfășura proiectul Protejarea copiilor împotriva violenței în Europa de Sud. Inițial proiectul a inclus patru țări: Albania, Bosnia și Herțegovina, Serbia și Turcia. Datorită succesului programului domeniul de aplicare a proiectului a fost recent extins considerabil (august 2016) pentru a include Kosovo, Muntenegru și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. În acest raport din 2013 UNICEF examinează modurile în care sistemele de protecție a copiilor pot fi consolidate în cele patru țări implicate în faza inițială a proiectului. Acest raport concluzionează declarând că procesul de identificare, trimitere și răspuns trebuie să fie perfect conectat dacă se dorește garantarea celor mai bune interese ale copiilor care sunt victime ale violenței.

Cele patru țări evaluate în acest raport s-au angajat într-o programă ce prevede protejarea tuturor copiilor împotriva oricăror forme de violență. Deși există deja cadre legislative pentru protecția copiilor, aceste țări încă lucrează la crearea unor sisteme mult mai complexe. În prezent există două modele dominante: (1) sistemele de protecție a copilului; (2) sisteme de sprijin pentru copii/familie. Primul model are un accent de remediere, iar cel de-al doilea are un caracter preventiv. Prin urmare, acest raport recomandă ca cele patru țări implicate să se orienteze spre dezvoltarea sistemelor de sprijin pentru copii/familie. Într-adevăr, „modelele care se bazează pe sprijinul familial oferă o oportunitate de protecție a copilului … împotriva violenței … înainte ca violența să apară” (pag. 10).

Aproximativ 600 de părți interesate diferite au fost implicate în această cercetare. Astfel s-a permis introducerea unei game vaste de perspective privind modul în care responsabilitatea poate fi consolidată în domeniul protecției copilului. Deși obținerea de date statistice oficiale a prezentat provocări considerabile de cercetare, acest fapt individual oferă perspective importante: violența împotriva copiilor rămâne un subiect tabu în Europa de Sud-Est. Toate cele patru țări evaluate necesită investiții substanțiale în sistemele de colectare a datelor, iar infrastructura din spatele sistemelor de protecție a copilului de monitorizare trebuie consolidată. Anumite forme de violență față de copii (în special violența fizică deghizată în disciplină) sunt înrădăcinate cultural. Acest raport scoate în evidență faptul că mulți copii au încetat să se gândească că violența folosită ca o formă de acțiune corectivă este violență. Din păcate, chiar și persoanele însărcinate cu protecția copilului au arătat că ar fi fost puțin probabil să raporteze cazurile de violență fizică față de copii comise în școli sau acasă. Acest lucru demonstrează că „percepția publică asupra elementelor care constituie un abuz par să influențeze acțiunile asociate valorii de identificare și de raportare”.

De-a lungul mai multor sectoare diferite s-au descoperit defecte în procesul de direcționare care limitează serviciile de asistență pe care copiii victime ale violenței au putut să le acceseze până la acest punct. Printre cele mai semnificative dintre acestea a fost lipsa de colaborare de-a lungul diferitelor sectoare. În general, reglementările care țin de partajarea informațiilor nu sunt suficient de clare. Imposibilitatea de a partaja informații vitale pentru protejarea unui copil victimă a violenței poate duce la consecințe fatale, și, în mod similar, împărtășirea unor informații care nu sunt suficient de relevante are un impact negativ asupra eficienței serviciilor de protecție a copilului. Prin urmare, acest raport recomandă ca respectarea celor mai bune interese ale copiilor să fie principiul de bază în reformarea politicilor de partajare a informațiilor. Totodată acest raport a identificat discrepanțe semnificative între cadrele urbane și cele rurale cu privire la accesul la servicii sau disponibilitatea acestora. Se transmite și faptul că furnizorii de servicii nu au fost niciodată specifici cu privire la existența sau non existența unor servicii relevante la care copiii care s-au confruntat cu violență ar fi putut fi transmiși. Acest lucru indică că deseori „conștientizarea existenței furnizorului de servicii este la fel de importantă ca  disponibilitatea serviciilor necesare”.

Menținerea copiilor în condiții de siguranță împotriva violenței reprezintă o provocare importantă în Europa de Sud-Est, unde atitudinile societății pot contribui la perpetuarea violenței și unde inegalitatea în distribuția serviciilor rămâne o realitate. Cu toate acestea, în timp ce există, fără îndoială, o necesitate pentru crearea mai multor servicii, acest raport subliniază faptul că o prioritate o reprezintă depunerea de eforturi pentru a elabora un sistem complex de protecție a copilului. Acest lucru ar duce la creșterea responsabilității și ar facilita practici mai bune pe tot parcursul procesului de identificare, direcționare și răspuns. Beneficiile răspunsurilor standardizare la cazurile de violență față de copii includ demistificarea unui sistem care în alt mod este obscur. Recuperarea după episoade de abuz este o provocare, dar poate fi ajutată prin furnizarea de servicii și personal de încredere.

Elaborat de către Katie Javanaud pentru Platforma pentru Protecția Copilului - Europa de Sud Est, , august 2016

Sursă: Keeping Children Safe from Violence: strengthening child protection systems in their accountability to identify, refer and respond to cases of violence against children (2013). UNICEF

Numărul total de pagini: 
2
Limba (limbile) materialelor: 
engleză
român
Ţara (ţările) pentru care acest articol este relevant: 
Europa de Est și statele baltice

Proiectul este finanţat de: