Eradicarea violenței împotriva copiilor: Șase strategii de acțiune

detalii

Date of publication:  18 Aug 2016 Author:  Katie Javanaud#uid:7136 Editor:  Child Protection Hub Publication type:  Newsletter / Review / Bulletin

UNICEF a examinat rezultatele a numeroase programe de prevenire a violenței și de intervenție puse în aplicare în întreaga lume și, prin urmare, a identificat șase strategii care s-au dovedit a fi extrem de eficiente. Proiectele de intervenție și de răspuns prezentate în acest raport demonstrează în mod clar că violența față de copii nu este inevitabilă. Într-adevăr, cercetările indică faptul că desfășurarea anumitor metode are capacitatea de a reduce dramatic nivelul de violență experimentat de către copii. Efortul colectiv al cetățenilor obișnuiți, al  factorilor de decizie politică, guvernelor și părților interesate internaționale este esențial pentru eradicarea violenței față de copii. Construirea de rețele între cei aflați în poziții de autoritate cu competențe care să dezvolte și să promoveze sistemele de protecție a copilului este, în mod similar, vitală pentru acest proces.

Deși alte strategii trebuie, fără îndoială, încă să fie testate, până în prezent dovezile demonstrează valoarea:

  1. Părinților, îngrijitorilor și familiilor care acordă sprijin
  2. Ajutării copiilor și adolescenților să gestioneze riscurile și provocările
  3. Schimbării atitudinilor și normelor sociale care încurajează violența și discriminarea
  4. Promovarea și acordarea unor servicii de asistență pentru copii
  5. Implementarea unor legi și politici care protejează copiii
  6. Desfășurarea unor procese de colectare a datelor și a unor procese de cercetare

Fiecare dintre aceste strategii completează obiectivul de a pune capăt violenței față de copii. Cu toate acestea, ele sunt instrumente mai puternice atunci când sunt concepute ca o contribuție la programul de dezvoltare mai larg al accesului îmbunătățit la educație, asistență medicală și locuințe adecvate etc. Eliminarea violenței împotriva copiilor aduce multe beneficii pentru societate în ansamblul său. Acest raport dorește să sublinieze faptul că, chiar și în ceea ce privește analiza cost-beneficiu, punerea în aplicare a acestor tehnici are rezultate. De exemplu, programul Nurse-Family Partnership, care a început în America, în 1977, dar care s-a extins și în anumite părți ale Europei, arată că „economiile nete de la familiile cu risc ridicat care participă au fost de patru ori mai mari în comparație cu costul programului” (p . 20). Atât din punct de vedere uman cât ;i din punct de vedere economic, acest program de sprijin familial a produs rezultate extrem de pozitive. Acestea includ: îmbunătățirea sănătății prenatale, reduceri evidente ale numărului de leziuni în copilărie și o scădere de 48% a cazurilor de abuz și neglijare a copiilor în rândul familiilor care participă la program.

The Early Enrichment Programme, care este destinat încurajării unor medii familiale pozitive pentru copiii defavorizați servește drept un alt exemplu de intervenție cu succes pentru eradicarea violenței împotriva copiilor. Acest proiect este implementat în prezent în Belgia, Bosnia și Herțegovina, Franța, Germania, Marea Britanie și Turcia, precum și în alte țări. În mod surprinzător, datele din Turcia relevă faptul că, după ce  programul a fost desfășurat timp de doi ani, procentul copiilor care au experimentat pedepse corporale a scăzut cu până la 78%. Aceste rezultate sunt cu atât mai promițătoare cu cât se ține cont de faptul că, începând din 2013, acest program a ajuns la peste 800.000 de femei și copii. Există însă și alte programe care stabilesc importanța dotării copiilor cu abilitățile necesare pentru a răspunde la violență în mod corespunzător. Astfel, copiii sunt încurajați să vorbească și să raporteze abuzul, dar, de asemenea, să folosească mijloace alternative de soluționare a conflictelor în școli.

Proiectul For Safe and Enabling School Environment, implementat în Bulgaria, Croația, Kazahstan, Muntenegru, Serbia și Slovenia, a fost, de asemenea, un succes. Cele două componente ale acestui proiect – unul a avut drept obiectiv creșterea nivelului de conștientizare a publicului cu privire la violența în școli, în timp ce al doilea vizează prevenirea violenței - au dus împreună la o reducere cu 50% a violenței verbale și fizice în școlile croate. Schimbarea atitudinii adânc înrădăcinate, în special a celor care justifică anumite forme de violență împotriva copiilor, reprezintă o provocare semnificativă. Cu toate acestea, deși schimbarea necesită timp „aceasta nu trebuie să se extindă pe întreaga durata a unor generații” (pag. 33). Mai mult decât atât, deși modificările legii nu sunt suficiente pentru a garanta schimbările de atitudine, decizia din Suedia din 1979 de a incrimina folosirea pedepselor corporale asupra copiilor a dus în mod clar la o schimbare în atitudinea părintelui față de acceptabilitatea violenței. Faptul că multe alte țări au incriminat apoi pedepsele corporale ne oferă speranță că atitudinile vor fi, de asemenea, transformate.

Elaborat de  Katie Javanaud pentru Platforma pentru Protecția Copilului - Europa de Sud Est, august 2016

Sursă: Ending Violence Against Children: Six Strategies for Action (2014) UNICEF

 

Numărul total de pagini: 
1
Limba (limbile) materialelor: 
engleză
Ţara (ţările) pentru care acest articol este relevant: 
Internațional

Proiectul este finanţat de: